Banatska Palanka

Cotele Dunării la Banatska Palanka se citesc la kilometrul 1076,6, pe malul stâng al fluviului, în ultimul colț al Banatului sârbesc înainte de granița cu România. Stația are cota zero la 62,85 metri, iar pe 24 octombrie 2026 apa stătea la 663 de centimetri. Față de normalul zilei, 682 de centimetri, nivelul era cu 19 mai jos. Cifra nu se citește singură: înălțimea absolută a apei era atunci 69,48 metri.

Portul și bacul de la Ram

Așezarea are un trecut de port. La începutul secolului al XIX-lea, Banatska Palanka era un punct important de încărcare pe Dunăre, iar astăzi legătura peste fluviu se face cu bacul spre Ram, în dreptul cetății medievale. Nu există pod peste Dunăre aici. La trei kilometri în aval, Stara Palanka se întinde între gurile Nerăi și ale Carașului, care e canalizat ca parte din sistemul Dunăre–Tisa–Dunăre; înspre apus se află insula Čibuklija și rezervația Labudovo okno, zonă Ramsar. Împreună cu Stara Palanka, satul avea 682 de locuitori la recensământul din 2011.

Pragurile de apărare

RHMZ publică două trepte de apărare: 765 de centimetri pentru starea de pregătire și 865 pentru cea excepțională. Pentru navigație, Plovput dă alte repere, 680 de centimetri la apa mică și 770 la apa mare. La 663 de centimetri, stația arăta în octombrie 2026 sub toate cele patru. În aval, la patru kilometri, Baziaș, poarta românească marchează intrarea fluviului în România; în amonte de sat se află Smederevo, iar după Veliko Gradište începe defileul.

Recordurile seriei

Cea mai mare cotă din seria RHMZ a fost 953 de centimetri, pe 16 aprilie 2006, în viitura care a adus 15.800 de metri cubi pe secundă la intrarea în România. La cealaltă extremă, minima seriei este 551 de centimetri, pe 9 iunie 2015. În octombrie 2026, cota era sub normal, dar cu 112 centimetri deasupra minimului seriei.