Sari la conținut

DanubeAlert.com

Despre Danube Alert

Stații sub LDC
90%
Stații cu citire recentă
138/ 140
Alerte active
82
Ultima actualizare
06.11.2026

Danube Alert arată nivelul apei pe Dunăre. Este pentru oricine urmărește râul, cu abonament sau fără. Vă trimite un email când apa ajunge la nivelul pe care îl alegeți. Nivelurile de alertă urmează valorile stabilite de Comisia Dunării.

Nivelurile vin de la serviciile oficiale de măsurare din fiecare țară. În Austria, ele vin de la Hydrographischer Dienst NÖ / OÖ. Lista completă și notele despre surse sunt mai jos.

Unele însemnări vechi au fost refăcute din stația de pe celălalt mal; diferă cu ±5 cm și au o notă sub grafic.

Glosar de termeni hidrologici

Optsprezece termeni care apar pe paginile de cote, alerte, model și navigație, pe scurt, cu un exemplu real de la o stație. Fiecare are o legătură proprie: poți trimite direct la termenul care te interesează.

Nivelul apei

Nivelul apei (cota) este înălțimea apei citită la stație, în centimetri față de cota zero a stației: spune cât de sus e apa, nu câtă apă curge.

Exemplu: La Belgrad, pe 24 octombrie 2026, nivelul apei era 134 cm, cu 5 cm mai sus decât cu o zi înainte.

Vezi și: Debitul · Cotă zero a postului hidrometric (PNP)

LDC — Apă mică

LDC este pragul minim de navigație al Comisiei Dunării, atins sau depășit în 94 % din zilele fără gheață ale unei perioade de 30 de ani.

Exemplu: La Kienstock, LDC este 161 cm; pe 27 octombrie 2026 cota era 151 cm, cu 10 cm sub prag.

HDC — Apă mare

HDC este pragul maxim de navigație al Comisiei Dunării, depășit doar în 1 % din zilele fără gheață ale aceleiași perioade de 30 de ani.

Exemplu: La Kienstock, HDC este 601 cm, cu 440 cm peste LDC.

ENR / HNN

ENR este nivelul românesc cu durata de 94 %, echivalentul LDC. HNN este nivelul românesc cu durata de 1 %, echivalentul HDC.

Exemplu: La Calafat, ENR este −5 cm, iar HNN 657 cm față de cota zero a postului hidrometric.

Cotă zero a postului hidrometric (PNP)

PNP este cota zero a postului hidrometric, reperul de referință față de care se citesc nivelurile, nu un prag.

Exemplu: La Smederevo, cota zero a postului hidrometric stă la 65,36 m deasupra nivelului mării; o citire de 421 cm înseamnă 69,57 m.

Rigla gradată a stației

Rigla gradată montată în râu, pe care se citește nivelul apei.

Exemplu: La Komárno, cota zero a stației este 103,335 m deasupra nivelului mării, iar pe 22 octombrie 2026 apa era la 23 cm.

Rkm (kilometrul fluvial)

Rkm este kilometrul fluvial: distanța în kilometri de la gura brațului (Sulina), nu de la izvor. Pe Dunăre, rkm crește în amonte, așa că un număr mai mare înseamnă mai departe de gura de vărsare.

Exemplu: Calafat se află la rkm 795, adică 795 km de gura brațului Sulina.

Debitul

Debitul este volumul de apă care trece printr-o secțiune a râului într-o secundă, măsurat în metri cubi pe secundă (m³/s). O cotă spune cât de sus e apa; debitul spune câtă apă curge.

Exemplu: La Smederevo, pe 22 octombrie 2026, debitul era 1200 m³/s, la o cotă de 421 cm.

Perioadă de revenire

Perioada de revenire arată cât de rar se atinge un nivel: o viitură cu revenire de 100 de ani are 1 % șansă pe an, nu înseamnă că vine o dată la fix 100 de ani.

Exemplu: La Achleiten, nivelul viiturii cu revenire de 100 de ani este 914 cm.

Prag de apărare

Pragul de apărare este nivelul stabilit de stat la care încep măsurile împotriva inundațiilor. România are trei trepte — CA, CI, CP; Ungaria are treptele I–III, iar Serbia are redovna și vanredna odbrana.

Exemplu: La Isaccea, treptele sunt CA 380 cm, CI 508 cm și CP 520 cm.

Starea „rezervă”

Cota vine de la o stație vecină, ca rezervă: sursa obișnuită a stației lipsește ori e veche, deci valoarea e o înlocuire adusă pe aceeași cotă zero, nu citirea normală a stației.

Exemplu: La Budapesta, pe 22 octombrie 2026, două surse dădeau 410 cm și 12 cm pentru aceeași oră; o asemenea nepotrivire nu se amestecă, iar când sursa obișnuită lipsește, o stație vecină preia cifra, marcată „rezervă”.

Model sau măsurătoare

Prognoza despre câtă apă va curge nu este o măsurătoare.

Exemplu: La Bezdan, pe 22 octombrie 2026, apa era la −146 cm, iar prognoza pentru 23 octombrie era −158 cm: prima e măsurătoare, a doua e calcul.

Perioadele de revenire de 2, 5 și 20 de ani

Treptele de 2, 5 și 20 de ani sunt perioadele de revenire pe care modelul le urmărește la fiecare celulă de râu. Sunt debite, nu cote, și se citesc pe aceeași scară a revenirii ca viitura seculară: cu cât perioada e mai lungă, cu atât pragul e mai mare.

Exemplu: La Achleiten, LDC este 258 cm, HDC 510 cm, iar HW100 914 cm; treptele de 2, 5 și 20 de ani sunt debite, nu cote, și se citesc în m³/s.

Vezi și: Perioadă de revenire

Ansamblu de prognoze

Un ansamblu rulează același model de mai multe ori, cu mici variații în datele de pornire, și dă o bandă în loc de o singură cifră. Site-ul păstrează mediana și quartilele P25/P75, nu fiecare membru.

Exemplu: Ansamblul de prognoză are 50 de membri, iar cel sezonier 51; din ei se păstrează mediana și quartilele P25/P75, nu cei 50 de membri, iar buletinul săptămânal tipărește doar direcția, fără nicio cifră a modelului.

Prognoza modelului și prognoza oficială

Pe grafic apar două prognoze care nu se amestecă: cea oficială, pentru cota de la stație, și cea a modelului, calculată separat. Prognoză de model: Prognoza de debit este calculată de un model hidrologic din ploaie și din datele bazinului; nu este o citire la stație. Modelul are incertitudinea lui și un orizont de anticipare, așa că poate diferi de debitul real.

Exemplu: La Bezdan, pe 22 octombrie 2026, prognoza oficială pentru 23 octombrie era −158 cm, iar cea pentru 24 octombrie −163 cm; prognoza de model se calculează separat, din ploaie și din datele bazinului, și poate diferi.

Vezi și: Model sau măsurătoare · Ansamblu de prognoze

Calitatea modelului pe stație

Eticheta de calitate spune, pe stație, cât de bine s-a potrivit modelul cu debitul măsurat în trecut: model bun, mediocru sau slab. Prognoza modelului este de încredere aici până la +N zile.

Exemplu: La Smederevo, pe 22 octombrie 2026, debitul măsurat era 1200 m³/s; eticheta de calitate nu se uită la prognoza oficială, ci compară modelul cu această măsurătoare, pe orizonturi de 1–5 zile.

Vezi și: Model sau măsurătoare

Seceta în indicatorii modelului

Indicator din model, actualizat la 10 zile. Pe hartă, fiecare zonă are o singură treaptă: ploaie sub normal, sol uscat sau vegetație afectată; cu cât culoarea e mai caldă, cu atât seceta e mai avansată. Pe hartă, râurile cu debit scăzut apar colorate de la galben la roșu; roșul arată lipsa cea mai severă de apă, iar gri înseamnă că râul nu e evaluat.

Exemplu: Pe Drava, seceta din 2026 a adus minimul record pe 22 octombrie, iar indicatorii de secetă se recalculează la fiecare 10 zile.

Zone inundate observate

Zonele inundate observate sunt contururi luate din imagini satelitare, la o anumită dată: arată apa văzută atunci, nu o alertă și nu limita oficială a unei viituri.

Exemplu: În viitura din 21 septembrie 2024, o scenă satelitară a arătat 628 de pixeli de apă, adică 219,54 km² de zone inundate.

Sursele datelor

DanubeAlert arată nivelurile oficiale ale apei pe care le publică fiecare țară.

DanubePortal (Danube FIS) completează doar zilele fără o citire oficială. Datele meteo vin de la Open-Meteo.

Pentru Komárno și Štúrovo, înregistrările dinainte de 2024 sunt făcute din stația maghiară de la același pod (Komárom, Esztergom; OVF). Luăm nivelul maghiar și adăugăm diferența dintre cele două stații. Folosim valoarea din mijloc a diferenței pentru fiecare an, de la o toamnă la alta.

Cum verificăm datele

Nivelurile pe care le vedeți vin din măsurători oficiale făcute pe râu. Le face serviciul fiecărei țări. O citire nu este acceptată doar pentru că a sosit. O comparăm cu cealaltă sursă a stației, acolo unde există. O comparăm și cu stațiile vecine de pe același râu. Ele ar trebui să se miște împreună.

Când două surse dau cifre diferite, verificăm mai întâi dacă folosesc aceeași cotă zero. Dacă diferența dintre ele nu este constantă sau nu a fost verificată, nu amestecăm înregistrările. Dacă o sursă se abate cu adevărat de la celelalte, nu mai arătăm citirile ei. Acolo unde o altă sursă verificată poate ține locul, nivelul apare cu eticheta rezervă.

Când ultima citire este mai veche decât limita pe care am ales-o, stația apare cu eticheta „citire veche”. Eticheta spune și ziua la care se referă citirea. Nu o arătăm ca nivelul de acum. Nu o folosim ca să stabilim tendința sau starea de azi.

Unele înregistrări vechi au fost refăcute după măsurătoarea de pe celălalt mal. Măsurătorile de pe malul stației lipseau. Cele două măsurători diferă cu circa ±5 cm. Sub grafic scrie așa: este o înregistrare refăcută, nu o măsurătoare la stația aceea.

Prognoza despre câtă apă va curge nu este o măsurătoare. Este un calcul făcut de un model, din ploaie și din date despre bazinul râului. Graficul arată separat câtă apă va curge, cu numele „Prognoză de model”. Un model nu este exact, poate să greșească și nu este un avertisment de inundație.

Nu inventăm valori acolo unde lipsesc. Golurile din înregistrare nu se umplu din model. O singură valoare care sare mult față de ambii vecini este scoasă din înregistrare. E mai probabil o greșeală de tastare decât o inundație.

Atribuirea surselor

  • Austria: cotele provin de la serviciul hidrografic austriac (Hydrographischer Dienst) și de la portalul său eHYD; atribuirea cerută este „Datenquelle: ehyd.gv.at”, iar datele sunt publicate sub licența CC BY 4.0.
  • Croația: cotele provin de la Državni hidrometeorološki zavod (DHMZ / DHZ), serviciul hidrologic național croat.
  • România: cotele provin de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), publicate prin eDelta.
  • Ungaria: cotele provin de la Országos Vízügyi Főigazgatóság (OVF) și de la direcțiile regionale VIZIG; atribuirea cerută este „Forrás: OVF / VIZIG”.
  • Slovacia: cotele provin de la Slovenský hydrometeorologický ústav (SHMÚ); seria preluată prin DanubeHIS (ICPDR) este sub licența CC BY-NC-SA 4.0.
  • România: cotele provin și de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
  • România: pentru bazinele Jiului, Oltului, Vedei, Siretului și Prutului, ultimele cote sunt preluate din DanubeHIS (ICPDR), furnizate de INHGA, sub licența CC BY-NC-SA 4.0.
  • Serbia: cotele provin de la Republički hidrometeorološki zavod Srbije (RHMZ).
  • Bulgaria: cotele provin de la Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie (NIMH) și de la Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (APPD).
  • Germania: cotele provin din PEGELONLINE (WSV), iar prognozele pentru Dunărea bavareză provin de la Bundesanstalt für Gewässerkunde (BfG).
  • Prognoza de debit modelat provine din modelele GloFAS și EFAS ale Serviciului Copernicus de Management al Urgențelor (CEMS); mențiunea cerută de licență este „Contains modified Copernicus Emergency Management Service information 2026”, iar aceasta nu înseamnă că Uniunea Europeană sau ECMWF aprobă ori giră DanubeAlert; datele modelului au doar rol informativ și nu constituie un avertisment de inundație.
  • Indicii de secetă (Low-Flow Index, umezeala solului și indicatorul combinat de secetă) provin de la Observatorul European al Secetei (EDO) al Serviciului Copernicus de Management al Urgențelor (CEMS); mențiunea cerută de licență este „Contains modified Copernicus Emergency Management Service information 2026”, iar datele EDO sunt publicate sub licența CC BY 4.0 (© Uniunea Europeană, 1995–2026).
  • Anuarele hidrologice ale Comisiei Dunării stau la baza cotelor zilnice anterioare anului 2011 pentru stațiile principale; anuarele sunt publicate cu toate drepturile rezervate, iar licența lor cere citarea sursei.
  • Cotele zilnice din 2002 pentru stațiile românești de pe Dunăre provin din seturile EURODELTA publicate în PANGAEA de GeoEcoMar; datele sunt publicate sub licența CC BY 4.0.
  • Muntenegru: cotele și datele din anuarul 2023 provin de la Zavod za hidrometeorologiju i seizmologiju (ZHMS), publicate sub licența CC BY, cu atribuirea „ZHMS CG – 2023”.
  • Slovenia: cotele provin de la Agencija Republike Slovenije za okolje (ARSO), publicate sub licența CC BY 4.0, cu atribuirea „Vir: ARSO”.
  • Serbia: anuarele hidrologice RHMZ stau la baza seriei zilnice din 1991–2025; anuarele sunt publicate cu drepturile editorului rezervate, iar licența lor restrictivă cere acordul editorului și citarea sursei.
  • Cehia: cotele provin de la Český hydrometeorologický ústav (ČHMÚ), publicate sub licența CC BY 4.0, cu citarea sursei.
  • Polonia: cotele provin de la Instytut Meteorologii i Gospodarki Wodnej (IMGW-PIB), date publice refolosite cu atribuire, în condițiile de licență ale institutului.
  • România: nivelurile de pe Buzău și Ialomița vin de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), citite prin oglinda publică wasserpegel.com (fără licență de reutilizare publicată); atribuirea rămâne a INHGA, iar oglinda doar preia runda de dimineață.
  • Germania: seriile zilnice lungi pentru Dunărea bavareză și Inn provin de la Gewässerkundlicher Dienst Bayern (GKD) al Bayerisches Landesamt für Umwelt; atribuirea cerută de licență este „Datenquelle: Bayerisches Landesamt für Umwelt, www.lfu.bayern.de”, iar datele sunt publicate sub licența CC BY 4.0.
  • Ungaria: cotele zilnice pentru 2002–2023 provin din arhiva de date deschise Vízügy a Országos Vízügyi Főigazgatóság (OVF); portalul permite folosirea cu indicarea sursei („Forrás: Országos Vízügyi Főigazgatóság / területi Vízügyi Igazgatóság”), dar nu publică o licență deschisă de reutilizare, iar nota site-ului cere acord scris pentru republicare, așa că DanubeAlert indică sursa și nu redistribuie datele.
  • Serbia: cotele zilnice pentru 1991–2003 provin din anuarele hidrologice scanate ale Republički hidrometeorološki zavod Srbije (RHMZ), citite prin OCR; anuarele sunt publicate cu toate drepturile rezervate și nu au o licență de reutilizare publicată, așa că sursa este indicată, iar reutilizarea cere acordul editorului.
  • Debitul modelat și reanaliza provin din seturile GloFAS și EFAS ale Serviciului Copernicus de Management al Urgențelor, preluate prin CEMS Early Warning Data Store (EWDS) sub licența CEMS-FLOODS; mențiunea cerută de licență este „Contains modified Copernicus Emergency Management Service information 2026”, ea nu înseamnă că Uniunea Europeană sau ECMWF aprobă ori giră DanubeAlert, iar datele modelului au doar rol informativ și nu constituie un avertisment de inundație.
  • Indicii de secetă (indicele standardizat de precipitații, indicele standardizat de precipitații și evapotranspirație, indicele de umezeală a solului și indicatorul combinat de secetă) provin de la Observatorul European al Secetei (EDO) al Serviciului Copernicus de Management al Urgențelor; mențiunea cerută de licență este „Contains modified Copernicus Emergency Management Service information 2026”, iar datele EDO sunt publicate sub licența CC BY 4.0 (© Uniunea Europeană, 1995–2026).
  • Zonele inundate observate provin de la componenta Global Flood Monitoring (GFM) a Serviciului Copernicus de Management al Urgențelor; mențiunea cerută de licență este „Contains modified Copernicus Emergency Management Service information (GFM)”, datele sunt publicate sub licența CEMS-FLOODS (© Uniunea Europeană) și nu sunt un avertisment oficial de inundație.

Transparența datelor

Despre sistemul de alerte

Danube Alert urmărește apa tot timpul. Când apa ajunge la nivelul pe care îl setați, primiți un email.

Tipuri de alerte

  • Alerte pentru ape mici și mari: Primiți un mesaj când apa se apropie de LDC sau de HDC. Puteți seta și propriul nivel.
  • Alerta personală: Alegeți un nivel al apei. Când apa ajunge acolo, primiți un mesaj. Puteți schimba nivelul oricând.
  • Fără mesaje repetate: Trimitem un mesaj doar când apa este aproape de nivelul ales, la 10–15 % de el. Lăsăm 2 % în plus, ca să nu vă alarmăm degeaba.

Cum primiți mesajul

Email: Alertele ajung la adresa pe care ați confirmat-o. Puteți cere și un raport zilnic cu stațiile pe care le urmăriți.

Mai multe setări pentru alerte

Danube Alert are un panou simplu, care merge pe orice dispozitiv. Acolo puteți:

  • Cât de des vă scriem: Alegeți numărul maxim de mesaje pe zi.
  • Alegeți nivelul: Stabiliți cât de aproape de LDC sau de HDC trebuie să fie apa ca să vă scriem.
  • Alegeți tipul nivelului: o parte din LDC sau HDC. Puteți alege și nivelurile oficiale de apărare, unde sunt publicate, sau propriul nivel.

Sistemul de alerte este făcut să fie rapid și exact. Vă ajută să vedeți la timp condițiile periculoase.

Pentru mai multe informații sau întrebări, scrieți-ne pe email: adrian@danubealert.com