Belgrad

Belgradul stă la confluența dintre Sava și Dunăre, iar harta îi dă kilometrul 1170 pe fluviu. Stația Belgradului nu e însă pe Dunăre: se află pe râul Sava, la 0,97 kilometri de vărsare, lângă Marea Insulă a Războiului. Sava curge 990 de kilometri și adună un bazin de 97.713 kilometri pătrați înainte de a intra în Dunăre, la kilometrul 1169,9 al Dunării. Cotele Dunării la Belgrad se citesc, așadar, la o stație cu cota zero la 68,28 metri, funcțională din 1920, cu un bazin de 95.719 kilometri pătrați. Dunărea propriu-zisă se măsoară la Zemun, la kilometrul 1173.

LDC, HDC și pragurile de apărare

Platforma nu are LDC și HDC pentru Belgrad, dar Comisia Dunării publică 162 de centimetri pentru LDC și 560 pentru HDC. RHMZ are alte două trepte, operative: 500 de centimetri, apărarea regulată, și 600, apărarea extraordinară. Sunt praguri de apărare, nu de navigație. Pe 24 octombrie 2026, apa era la 134 de centimetri, cu 5 centimetri mai mult decât în ziua precedentă și cu 28 sub LDC. Prognoza dădea 140, 140, 138 și 139, iar intervalul de șapte zile rămânea între 110 și 160. Apa avea 16,2 grade.

Recordul din 2006 și maximele recente

Maxima seriei RHMZ este 738 de centimetri, pe 16 aprilie 2006, când Dunărea la Zemun a urcat la 783. În 2013 apa a ajuns la 622 pe 12 aprilie, iar în 2014 la 586 pe 23 mai, deși Sava venea de la Sremska Mitrovica cu 866, recordul stației de acolo. În 2024 maxima a fost 472 pe 6 ianuarie, iar toamna a coborât la 133 pe 11 septembrie. Minima seriei rămâne -61, pe 25 noiembrie 1986; anii 2022 și 2023 au adus, la rândul lor, minime anuale de 140 și 142.

Portul și drumul spre Novi Sad

Portul Belgradului, pe Dunăre, lângă podul Pančevo, are o capacitate de 3 milioane de tone pe an și 10.000 TEU; în 2023 a avut cel mai mare trafic din Serbia, 4.594.345 de tone. În amonte, la 85 de kilometri pe fluviu, cota Dunării la Novi Sad arată ce coboară spre Belgrad, iar trenul Soko acoperă 75 de kilometri în 35 de minute.